Trupa Antract la Spital. O poveste despre curajul de a lupta cu morile de vânt

Joi, pe 4 iulie 2024, sala de cinema a noului Spital construit de #Noi toți s-a transformat într-o primitoare sală de concerte, plină de chitări, instrumente de percuție și zeci de ochișori curioși. Membrii trupei Antract au venit în vizită tocmai de la Sibiu pentru a se întâlni cu părinții și copiii de la Marie Curie și pentru a ne reaminti nouă tuturor cât de important este să CREZI dacă vrei să schimbi ceva. 

Bobiță, Manole și Paul au umplut mica sală de cinema a Spitalului cu energia minunată a muzicii lor, energie la care publicul plin de uimirea copilăriei și de entuziasm a răspuns pe loc. Brusc nu mai eram la Spital, ci la un concert privat unde s-a cântat despre bucurie, iubire, curaj, bunătate și perseverență. Toată lumea a participat cu vocea și cu sufletul și mai mult decât atât, fiecare copil a primit un instrument de percuție cu ajutorul căruia a contribuit activ la ritmul și la energia întregului concert. Chiar dacă toboșarul Haris Mureșan nu a fost fizic alături de colegii săi la această vizită, ritmurile tobelor lui au răsunat din mâinile copiilor și palmele părinților.

Povestea Antract a început acum mai bine de 40 de ani și ne-am bucurat că în luna mai a acestui an Dăruiește Viață a devenit parte din ea, ei alegând să doneze toate încasările de la concertul aniversar „Trebuie să crezi” proiectului #NoiFacemUnSpital. 

Am aflat de gestul lor de la un membru al publicului de la acel concert, așa că am luat legătura cu ei și i-am invitat la Spital, pe care l-au umplut cu optimism și bună dispoziție. A fost ca și când am primit vizita unor vechi prieteni. 

Un copilaș de 8 ani, Giuliano, a fost invitat pe scenă și a cântat alături de Paul, Manole și Bobiță până la final, în timp ce toți ceilalți i-au susținut la fiecare acord, cu zâmbete și micile instrumente de percuție primite. Timp de 40 de minute au răsunat la unison glasuri de copii, părinți și asistente medicale sub îndrumarea caldă a trupei Antract. A fost o amintire de neuitat. 

După cum ne-a spus Paul, unul dintre membrii trupei: „Am ales să venim la voi pentru că vă urmărim de foarte mult timp și pentru că ni s-a părut absolut incredibil ceea ce faceți și cu atât mai mult cu cât eu cred că lupta cu autoritățile și cu mentalitățile este o luptă cu morile de vânt. E exact lupta lui Don Quijote de care eu am fost fascinat încă din copilărie. Povestea lui mi-a marcat întreaga copilărie și în general în viață am ales luptele cele mai grele.” 

Și am mai adăuga noi că atunci când știi că ai în spate atâția oameni minunați, nicio luptă nu este de nedus. Și cu cât lupta este mai grea, cu atât mai frumos apare curcubeul.

În noul Spital, acesta este simbolul etajului 6, acolo unde ajungi după ce urci pe Copacul Vieții, conceptul arhitectural care a stat la baza construcției. Dacă fiecare etaj are un animal reprezentativ, deasupra tuturor veghează curcubeul, un simbol al optimismului și o garanție a faptului că da, aici se poate. 

„Când a venit vorba să facem asta noi am zis DA, fără doar și poate.” – Trupa Antract

Articol scris de Irina Ivaneț

Credit foto: Silvia Bobariu